Tulburările de personalitate sunt tulburările psihice care afectează capacitatea cognitivă, reacțiile emoționale, capacitatea de controlare a impulsurilor, relațiile interpersonale și capacitatea unei persoane de a îndeplini sarcini zilnice.
Cauzele tulburărilor de personalitate
Aproximativ 5%-10% din populația adultă suferă de tulburări de personalitate, sub o formă sau alta, fără a se cunoaște cauzele exacte. Cu toate acestea, tulburările de personalitate sunt mai frecvente în cazul persoanelor care provin din familii dezorganizate, care suferă de o anumită dependență (alcool, droguri), care au un comportament agresiv și care au mai avut încercări de sucid în familie.
Factorii genetici – tulburările de personalitate apar frecvent în rândul persoanelor care au în familie părinți care au avut la rândul lor aceste probleme.
Factorii psihosociali – traume suferite în copilărie, abuzuri, sau situații în care persoanele afectate au fost martori la abzuri. Abuzurile pot fi atât fizice, cât și verbale, din partea părinților sau altor membrii ai familiei, abuzuri suferite în cadrul unui colectiv (la școală sau în cadrul unui anturaj).
Acești factori au o importantă deosebită în ceea ce privește dezvoltarea gândirii și dezvoltarea emoțională a individului. Astfel, persoanele afectate interpretează în mod eronat anumite semnale din mediul de viață, distorsinând realitatea și anticipând anumite consecințe nefavorabile ale unor acțiuni zilnice. Este cazul persoanelor care au impresia că sunt permanent urmărite sau că vor avea de suferit din cauza celor din jur, fizic sau verbal.
Totodată, atunci când dezvoltarea emoțională este afectată, putem vorbi despre o capacitate imatură de a avea trăiri și reacții emoționale, despre emoții inadecvate într-un anumit mediu social sau despre o anumită răceală emoțională. Evident, și dezvoltarea relațiilor interpersonale este puternic afectată, ceea ce duce la lipsă de încredere, izolare socială și lipsa comunicării.
Nu în ultimul rând, controlul impulsurilor fiind afectat, persoanele care suferă de tulburări de personalitate au reacții neașteptate la anumiți stimuli psiho-sociali, de exemplu au un comportament agresiv față de necunoscuți, au tendința să comită fapte antisociale sau ajung să se implice în activități criminale.
Tipuri de tulburări de personalitate
Din punct de vedere clinic, tulburările de personalitate sunt împărțite în trei grupe principale, în funcție de modul de evoluție al acestora și de modul în care afectează individul.
- Tulburări de personalitate „Cluster A” – excentrice și ciudate: paranoidă, schizoidă, schizotipală;
- Tulburări de personalitate „Cluster B” – dramatice, imprevizibile și emoționale: antisocială, borderline, narcisică, histrionică;
- Tulburări de personalitate „Cluster C” – tematoare sau anxioase: dependentă, obsesiv-compulsivă, evitantă.
Tulburarea de personalitate paranoidă
Acest tip de tulburare de personalitate face parte din grupul tulburărilor de personalitate „Cluster A”, adică excentrice. Persoanele care suferă de această tulburare prezintă neîncredere și suspiciune față de ceilalți oameni, chiar și față de cei apropiați, deoarece au impresia că cei din jur vor să le rănească, să le păcălească sau să le facă rău într-un mod sau altul. Adesea, aceste persoane trăiesc cu credința că orice informație personală pe care o divulgă celor din jur va fi folosită într-un anume mod împotriva lor.
Pe lângă faptul că nu au încredere în cei din jur și nu îi consideră demni de încredere și loialitate, persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă sunt suspicioase în general, cu privire la toți cei cu care interacționează. Își fixează anumite șabloane prin care interpretează gesturile și reacțiile celor din jur, căutănd în orice situație și în orice mediu semnale îngrijorătoare, care să le confirme ideea că sunt urmărite sau supravegheate, sub o formă sau alta. Aceste persoane au atenție și memorie selectivă, în sensul că acordă atenție numai acelor detalii care le confirmă ideile lor cu privire la stimulii de mediu asociați cu amenințarea. Atunci când sunt detectate, aceste semnale sunt interpretate într-o manieră proprie, care este eronată.
Aceste informații sunt depozitate în memorie în asociere cu sentimentul de suspiciune, de neîncredere, cu teama de amenințare sau de lezare a propriei persoane.
Simptomele tulburării de personalitate paranoidă
Ca în cazul oricărei alte tulburări de personalitate, nu putem vorbi despre simptome propriu-zise, ci mai degrabă despre un tablou clinic. Cele mai frecvente simptome se manifestă prin:
- Neîncredere și suspiciune față de persoanele din jur;
- Persoanele din jur sunt văzute ca având scopuri ascunse;
- Persoanele din jur doresc să îl urmărească, să îl folosească sau să îl manipuleze pe cel afectat;
- Persoanele din jur sunt văzute ca dorind să provoace anumite daune, fie de ordin material, fie de ordin moral;
- Lipsă de loialitate față de persoanele cu care intră în contact;
- Ocolirea relațiilor interpersonale, din teama că cei cu care intră în contact doresc să obțină informații pe care să le folosească în avantajul lor sau să se folosească de relația creată;
- Sensibilitate la critici sau la insulte, la care reacționează în mod exgaerat;
- Dificultatea de a uita sau de a ierta lucrurile pe care le consideră jignitoare sau umilitoare.
În cazul acest persoane, adesea relațiile de cuplu sunt foarte dificile, dacă nu chiar imposibile, pentru că au tendința să creadă că partenerul fie înșeală, fie plănuiește să înșele, pe fondul lipsei de încredere și a suspiciunii.
Exemplele prin care tulburarea de personalitate paranoidă influențează viața persoanelor afectate sunt multiple. De la simplul fapt că un individ care prezintă astfel de tulburări ajunge să îi urmărească la rândul său pe toți cei din jur, chiar și persoane necunoscute pe care le vede pe stradă, având convingerea că aceștia îi doresc răul, la faptul că există mereu teama că cei cu care intră în contact sunt niște rău-făcători care îl pot afaca în orice moment, toate aceste situații afectează nu doar comportamentul social, ci și întreaga sa viață.
Din păcate, în cazuri extreme, se ajunge la situația în care cei care suferă de tulburare de personalitate paranoidă nu se mai simt în siguranță niciunde, nici măcar în propria casă, deoarece au convingerea că sunt permanent supravegheați chiar și acolo. Ei trăiesc cu impresia că sunt tot timpul văzuți și ascultați și că cineva dorește să afle cât mai multe informații despre ei.
După cum este lesne de înțeles, persoanele afectate de această tulburare de personalitate evită contactele umane pe cât posibil, pentru că se tem că cei din jur le doresc răul, într-un fel sau altul. Acest tip de comportament este caracteristic și altor tipuri de tulburări de personalitate, însă motivațiile sunt diferite.
Tulburările de personalitate pot fi diagnosticate numai în urma unor consulturi de specialitate, efectuate în mod repetat și la diferite intervale, iar adesea este nevoie și de obținerea unor informații de la persoanele care fac parte din grupul socio-familial.